Calator prin Romania Culinara - MITITEII (MICII)

Asa cum v-am obisnuit, NIAD TRAVEL, ca agentie de turism ce incearca sa promoveze turismul culinar romanesc dar si pe cel de aiurea, deschide un nou ciclu de articole, in care sa va introduca in misterioasa dar fascinanta lume culinara romaneasca, astfel incat dumneavoastra, turistii (mai ales cei gurmanzi, simpli pofticiosi sau cei indragostiti de preparatele culinare traditionale !) sa stiti ce sa cautati, ce sa degustati prin locurile pe care le vizitati, iar calatoria dumneavoastra sa nu ramana o simpla vizita, ci sa fie, cu adevarat, o calatorie memorabila !

Vorbim astazi despre MITITEI sau MICI, cum li se mai spune !

Mititeii sau Micii  reprezinta, poate, cel mai renumit preparat culinar romanesc, stradal – un fel de mâncare constând din rulouri de carne tocată, pusa pe grătar si făcuti dintr-o combinație de carne de miel,porc,vită și condimente precum cimbru, anason, piper negru și usturoi.
Când este tradus în engleză, mititeii înseamnă "cei mici", referindu-se la dimensiunea mică a acestor cârnați fără piele.
Cel mai autentic mod de preparare a mititeilor este gratarul, asa ca nu este o surpriza ca preparatul este un aliment de baza al bucatariei romanesti in aer liber si al restaurantelor de la marginea drumului, cum era odinioara.
O legenda populară sugerează că mititei au fost creați atunci când un cunoscut restaurant bucureștean a rămas fără matele necesare prepararii carnatilor,iar bucătarii au fost nevoiți să creeze un soi de cârnați pentru a hrăni clienții înfometați.
Mititeii reprezinta o mancare cu adevarat populara, care a depasit de mult granitele tarii noastre,raspandidu-se in toata Peninsula Balcanica si ajungand pana in apusul Europei  si chiar peste ocean,desi originea acestui preparat pare a fi una orientala.
Musulmanii pretuiau foarte mult acesti carnati care,se pare ca, existau inca de pe vremea celui din urma Imperiu Roman,la cateva veacuri bune dupa Hristos.Arabii preparau acesti „carnaciori” numai din carne de oaie,tocata marunt si aromatizata cu ierburi de la marginea desertului.
Maurii ajunsi in Europa,in urma invadarii Peninsulei Iberice,au inceput sa readapteze acest preparat,adaugand in compozitie si carne de vaca,deoarece aceasta carne era din belsug in Europa.La fel procedasera si soldatii romani,cu cateva sute de ani in urma,cand s-au intors din Orient.Asa au aparut la ospetele din Cetatea Eterna,pentru prima oara acesti carnati necunoscuti inca europenilor,pe care legionarii si senatorii romani i-au numit „PATRICIENI”.
Deosebirile fata de MITITEI pe care ii mancam noi astazi erau 3 la numar :
- amestecul dintre carnea de oaie si cea de vaca,avand in vedere ca acum,in secolul XXI,se foloseste mai mult carnea de vita si/sau porc,cu toate ca mai sunt inca destule regiuni unde tipurile de carne se amesteca pentru realizarea acestui preparat,
- a doua deosebire este cea legata de lungimea acestor specimene gastronomice,ce era considerabil mai mare in acele vremuri.
- cea de-a treia deosebire este legata de faptul ca respectivii carnati erau inveliti in intestine.Este interesant de stiut ca la inceputul celui de-al doilea mileniu crestin,romanii,aproape „italienizati” si maurii invadatori,de pe teritoriul Spaniei de astazi,se ospatau cu un asemenea fel de mancare,facut dupa o reteta identica,desi il numeau diferit,pentru ca nu stiau unii despre ceilalti ce mananca.
Asadar, „PATRICIENII”,ca stramosi ai MITITEILOR de astazi au venit din Orient si au patruns in Europa pe doua cai diferite.
Nu se cunoaste exact nici CUM si nici CAND au poposit acesti „carnati” si in Tarile Române,dar cel mai la indemana ne este sa presupunem ca ienicerii si spahii otomani i-au invatat si pe ai nostrii tainele acestui preparat.Doar ca pe la noi, „PATRICIENII” nu prea se potriveau cu MĂMĂLIGA autohtona, motiv pentru care ei au ramas in anonimat multa vreme.
Cert este ca pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea,in rarele macelarii musulmane din Valahia,isi fac aparitia,destul de timid,acesti „carnati”.
Dar popularitatea lor a crescut vertiginos deoarece se potriveau de minune cu o alta inventie culinara adusa tot de turci si anume braga.
Dar cum românii erau renumiti datorita spiritului lor novator,un anonim s-a gandit ca „PATRICIENII” ar putea fi scurtati si dezvetiti de pielita,ca sa li se simta mai bine gustul si sa nu mai fie atat de săţioşi, ceea ce – pentru acea epoca – a reprezentat o adevarata revolutie intr-ale bucatariei !
Faima acestui nou tip de preparat a intrecut toate asteptarile,ajungand pana in cele mai indepartate colturi ale lumii,chiar daca acest preparat poarta diverse alte denumiri,fata de denumirea lui din „certificatul de nastere” mioritic.

Numele de „MITITEI” are o origine destul de clara.Ea dateaza de prin anii Razboiului de Independenta,iar „naşul se pare ca a fost renumitul umorist din acele vremuri, N.T. Orăşanu,supranumit si „Nichipercea”,dupa numele unei gazete umoristice pe care a redactat-o in perioada lui Cuza-Voda.
Pe vremea aceea,birtul lui Iordache Ionescu,din Strada Covaci din Bucuresti,era o mica bodega intr-o casuta marunta,in care intrai aplecandu-te,pentru a nu te lovi cu capul de pragul de sus al usii.Birtul avea un bun renume,pentru ca aici se manca bine.
Intr-o dimineata,lui N.T. Orăşanu ii veni ideea de a alcatui un fel de vocabular original de mancaruri.Acestui vocabular inedit i se datoreaza popularitatea localului cu pricina,care era cunoscut sub numele de „La Iordache”,dar caruia i se mai spunea si „La Idee”.
Lista vocabularului atat de renumit incepea cu tuica, continua cu celelalte preparate si se incheia cu vinurile.
Denumirile date de N.T. Orăşanu au fost tiparite de Iordache Ionescu pe cartonul unui „Menu” si au facut hazul clientilor mult timp dupa aceea.
Iata cateva din denumirile renumite ale vremii :
    Ţuica : „O idee”
    Apa : „O bolboroseala”
    Pâinea : „Un moft”
    Scobitoarea : „O baioneta”
    Ardeiul rosu : „O ghiulea”
    Varza acra : „Un atentat”
    Gheaţa : „Crema de Siberia”
    Carnatul mare cu piele : „Un patrician chel”
    Carnatii mici fara piele : „Mititei”
    Fleica : „O inocentă”
    Cafeaua turceasca : „Un taifas”
    1 litru de vin cu sticla de apa minerala sau sifon : „O baterie”
    Paharele care insoteau servitul bauturii : „Plutoane”
    Platourile cu racituri sau mezeluri : „Divizii”
    Friptura : „Un regiment”
    Tacamurile si vesela : „Fandoseala”
    Nota de plata : „Intristarea”
Dupa cum se vede,autorul acestor haioase denumiri s-a inspirat din limbajul militar al Razboiului de Independenta,ce era atunci in plina desfasurare.
Trei din denumirile hazoase de mai sus,mai sunt si astazi folosite in anumite restaurante de cartier,bodegi sau carciuni : „BATERIA”, „INTRISTAREA” si „MITITEII”.

In pura traditie romaneasca, #Mititeii sunt insotiti in mod ideal de niste cartofi prajiti,o lingura de mustar (de Tecuci, daca se poate !) si o bere rece alaturi.

(Inspirat din „Bucataria pentru toti” – august 2002 si adaptat dupa scrierile lui Constantin Bacalbasa.)

NIAD TRAVEL iti propune si locatiile unde poti degusta #MITITEI deliciosi, neavand pretentia ca aceaste locatii ar fi singurele :
-    Terasa Obor – Bucuresti
-    Restaurant Hanu’ Berarilor – Strada Poenaru Bordea nr.2, Bucuresti
-    La Cocoşatu’ – Strada Neagoe Voda nr.52A, Bucuresti
-    Restaurant Caru’ cu Bere – Strada Stravopoleos nr.5, Bucuresti.
-    Restaurant Hanu’ lui Manuc – Strada Franceza nr. 62-64, Bucuresti
-    Restaurant Curtea Berarilor – Strada Şelari nr. 9-11, Bucuresti
-    Lantul de restaurante City Grill – Bucuresti.
-    Restaurant Johnny’s Pizza – Strada Col.Iosif Albu nr.62A, Sector 3, Bucuresti.
De aceea,daca stiti un loc in care ati mancat acest preparat,indiferent unde in lume,nu ezitati sa il faceti public pe aceasta pagina sau sa ni-l comunicati pe adresa de e-mail : vacante@niadturism.ro,spre informarea tuturor iubitorilor de calatorii culinare si nu numai !

Ma veti intreba, probabil, ce legatura are toata aceasta poveste (care, sper eu, ca este interesanta !) cu turismul !
E simplu !
Gastronomia reflecta nivelul de civilizatie al unui popor,in egala masura in care o fac infrastructura, artele, stiinta dar, as adauga ca prin intermediul gastronomiei, cei care sunt turisti in anumite zone, au ocazia de a se apropia si de a-i intelege mai bine si mai repede pe localnici, astfel incat perioada petrecuta in acele zone sa nu mai fie supusa nici unei adaptari prea indelungate si starneasca turistului senzatii si amintiri greu de uitat !
Si inchei prin a-l parafraza pe inegalabilul Constantin Bacalbasa : "Profitati de viata cea scurta, profitand de mancarea cea buna !"

Asigura-ti o cazare pe masura poftelor, apeland cu incredere la ofertele NIAD TRAVEL !

Cauta locatia care crezi ca ti se potriveste, dand CLICK AICI, iar apoi solicita o oferta personalizata pe adresa de e-mail : vacante@niadturism.ro sau CLICK AICI !